Deşi verificată, deocamdată, la o singură persoană, descoperirea sugerează că o anumită zonă a creierului – numită claustrum – ar putea juca un rol absolut esenţial în combinarea diferitelor activităţi separate ale creierului într-un tot integrat de gânduri, senzaţii şi emoţii.
Majoritatea teoriilor acceptă ideea că starea de conştienţă implică integrarea activităţii mai multor reţele neuronale ale creierului, permiţându-ne să percepem realitatea înconjurătoare ca pe o singură experienţă unificată, nu ca pe o colecţie de percepţii senzoriale separate.
O astfel de viziune implică necesitatea existenţei unui „centru de comandă”, a unei structuri care să integreze toate informaţiile, coordonând astfel apariţia stării de conştienţă. Cercetări anterioare sugeraseră că zona numită claustrum ar îndeplini acest rol.
Un studiu publicat recent confirmă această ipoteză. Oamenii de ştiinţă de la George Washington University, din Washington DC, SUA, au descris modul în care au reuşit să „pornească” şi să „oprească” starea de conştienţă în cazul unei femei, prin stimularea claustrumului, cu ajutorul electrozilor implantaţi în creier.
Descoperirea a fost oarecum accidentală: femeia suferea de crize epileptice rebele la tratament, astfel încât cercetătorii i-au investigat creierul cu ajutorul electrozilor implantaţi, pentru a afla zona în care îşi aveau originea descărcările electrice din creier care duceau la apariţia crizelor.
Unul dintre electrozi a fost implantat în apropiere de claustrum, o zonă care nu mai fusese stimulată anterior. Când aria a fost stimulată cu ajutorul unui impuls electic de înaltă frecvenţă, femeia a devenit inconştientă: a început să privească în gol, nu a mai răspuns la comenzi vizuale sau auditive, iar respiraţia i s-a încetinit. Îndată ce stimularea a încetat, femeia a redevenit conştientă, fără a-şi aminti nimic din episodul anterior.
Rezultatele confirmă, spun cercetătorii, faptul că aria numită claustrum joacă un rol esenţial în conştienţă, un rol pe care ei îl aseamană cu cel al cheii de contact a unei maşini: la manevrarea cheii de contact, toate sistemele maşinii intră în activitate, în mod coordonat.
Studiul – deşi realizat pe un singur creier, nu tocmai „normal”, deoarece femeii îi fusese îndepărtată anterior o parte a unei zone cerebrale numite hipocamp, tot în încercarea de a-I trata epilepsia – deschide totuşi posibilităţi deosebite în cercetarea misterelor conştienţei, la animale, la om şi chiar în domeniul inteligenţei artificiale.
Sursa: New Scientist